Ce este pluta?

Pluta este de fapt scoarta stejarului de pluta. Numele latin al stejarului de pluta este Quercus (stejar) suber (pluta). Acest copac deosebit are o scoarta (suberose parenchyma) unica in regnul vegetal. Stejarul de pluta poate fi decojit de scoarta si o noua scoarta poate creste fara a distruge copacul. Astfel fiecare copac devine o sursa regenerabila de materie prima. Scoarta este recoltata periodic de pe fiecare copac. Prima recolatare se face dupa 20-25 de ani de la plantare. Dupa fiecare decojire scoarta se regenereaza si poate fi din nou recoltata dupa 9-10 ani, pana cand stejarul ajunge la 200-250 de ani. In acel moment copacul este inlocuit cu alti doi puieti plantati pentru a-i lua locul. In acest fel se asigura continuitatea si expansiunea padurilor de stejari de pluta. In plus stejarul se inmulteste si natural prin ghinzile ce cad pe pamant si reusesc sa incolteasca ducand la aparitia unui nou copac.

Unde traieste stejarul de pluta ?

Cele mai mari paduri de stejari de pluta sunt in Portugalia, Spania, sudul Frantei, Italia si nordul Africii. Clima mediteraneeana si solul acestor regiuni sunt propice cresterii stejarului care produce materie prima pentru industria plutei. Astazi mai mult de 50% din scoarta de pluta este produsa de padurile din Portugalia. Cu toate ca pe glob mai sunt plantatii mici in diferite zone numai pluta recoltata in zona Mediteranei are calitati ce o recomanda pentru producerea dopurilor pentru sticlele de vin.

Un exemplu de plantatie mica este cea din California, SUA. Cu cativa ani in urma un om de afaceri american a importat puieti de stejar de pluta din Portugalia si i-a plantat in diferite parti ale statului California. El credea ca datorita climei californiene, asemanatoare cu cea din Portugalia, copacii se vor dezvolta bine si vor produce materie prima pentru dopurile de pluta necesare podgoriilor californiene. Cu toate ca dezvoltarea copacilor a fost normala scoarta lor nu a fost potrivita pentru productia de dopuri pentru ca era prea tare. Concluzia este ca micile diferente de clima si sol determina modificarea caracteristicilor scoartei de pluta in asa masura ca aceasta nu poate fi folosita pentru productie. Este clar ca precipitatiile, clima si solul din regiunea mediteraneeana sunt cele mai potrivite pentru padurile de stejari de pluta.

Incendiile si stejarul de pluta

Stejarul de pluta nu este important doar pentru flora si fauna zonei sau pentru materia prima oferita industriei plutei ci si pentru ca se protejeaza singur. In zona Mediteranei multe paduri au ars de-a lungul anilor, mii de hectare au ars din intamplare. Paduri de pini si maslini, eucalipti si chiar vii au ars si au fost necesari multi ani pentru a le replanta. Nici padurile de stejari de pluta nu au fost scutite de aceste incendii mari. Totusi scoarta acestor copacii actioneaza ca un scut natural impotriva caldurii soarelui mediteraneean si impotriva vanturilor sarate si pline de nisip care vin dinspre mare peste pamanturile aride. Incendiile intamplatoare, care ard vegetatia si copacii, nu distrug si stejarii de pluta. Si acesti copaci sunt afectati de incendii, dar datorita scoartei lor rezistente la foc ei nu sunt distrusi complet. Chiar daca campurile, vegetatia din jur si frunzele copacilor sunt distruse de incendii, stejarii de pluta protejati de scoarta lor supravietuiesc si incep sa se dezvolte din nou la scurt timp dupa incendiu. Nimic altceva nu poate demonstra mai bine calitatile izolatoare si durabile ale plutei decat aceste incendii care se abat asupra padurilor de stejar fara a le afecta semnificativ.

Cum se recolteaza pluta ?

Decojirea stejarului este procesul prin care scoarta este indepartata de pe trunchiul si ramurile stejarului. Aceasta operatiune delicata pare a fi usoara atunci cand e facuta de oameni experimentati. Echipele specializate in recoltarea scoartei folosesc macete pentru a taia scoarta felii (cu cat feliile sunt mai mari cu atat e mai bine) si dupa aceea folosesc lama metalica pentru a dezlipi bucatile de scoarta de copac. Chiar daca munca este istovitoare "seceratorii" trebuie sa nu distruga membrana dintre trunchiul copacului si scoarta. Daca aceasta este distrusa atunci copacul slabeste sau poate chiar sa moara. Aceasta membrana este cea care asigura cresterea copacului. Anul decojirii este foarte important pentru ca urmatoarea decojire sa fie facuta la momentul optim (dupa 9-10 ani). De aceea dupa decojire se scrie cu vopsea ultima cifra a anului respectiv ( de exemplu daca decojirea a avut loc in 2001, asa cum se vede in imagine, cifra 1 este imptrimata pe copac). Astfel atat proprietarii cat si autoritatile sunt siguri ca recoltarea scoartei se face la 9 ani dupa cea dinainte. Aceasta regula impreuna legile padurilor de stejar de pluta sunt cele care protejeaza stejarii si asigura producerea unei plute de calitate.

Fiecare copac este astfel o sursa regenerabila de materie prima. Pluta este recoltata periodic din acelasi copac si aceasta recoltare se face de generatii diferite de oameni pana cand copacul ajunge la 200 de ani. In primii 80 de ani de viata un copac poate produce aproximativ 200 kg de pluta, cantitate suficienta pentru 25.000 de dopuri de pluta. Cea mai mare recolta de pluta de pe un stejar a fost inregistrata in 1889 in Portugalia: 1755 kg

Protejarea stejarilor de pluta
Padurile de pluta sunt monitorzate si ingrijite permanent. Datorita ingrijirii permanente sunt mai multi copaci acum decat cu zece sau cincisperzece ani in urma. Este adevarat ca au fost mai multi ani dificile pentru recolte prin anii 70. Au fost vremuri dificile politic in Portugalia si dupa revolutia din 1974 multe plantatii mari de stejar de pluta au fost nationalizate de guvernul de stanga ce a ajuns la putere. Noul guvern a impartit padurile in loturi mici si le-a dat in grija fermierilor cu vederi de stanga. Acesti proprietari noi nu stiau nimic despre ingrijirea padurilor si in aceasta perioada suprafetele cu stejari de pluta au fost puternic afectate. A fost nevoie sa treaca doua perioade de recoltare complete (18-20 ani) si o multime de masuri reparatorii pentru ca padurile sa-si redobandeasca sanatatea. Astazi legile pentru protectia padurilor sunt foarte stricte si prin aderarea Portugaliei la Uniunea Europeana exista certitudinea ca turbulentele politice din trecut nu se vor repeta.

Proprietatile plutei

Nu se cunoaste nici un alt material (natural sau produs de om) cu atatea proprietati si caracteristici unice ca si pluta: usor, nu e atacat de carii, poate fi comprimat si isi revine, poate fi expandat, rezistent la foc, impermeabil, moale si plutitor. Datorita acestei combinatii de caracteristici pluta poate fi folosita intr-o mare varietate de aplicatii.

Caracteristicile plutei

Greutate specifica mica

Pluta este usoara si pluteste. Poate fi folosita la barci, flotoare, manere, nivele etc. De asemenea poate fi folosita pentru talpi si branturi izolante pentru pantofi.

Elasticitate

Membranele celulelor din structura plutei sunt flexibile si de aceea pluta se muleaza prin presare pentru sigilarea unei sticle de vin (celulele cu gaz din compozitia plutei sunt comprimate reducandu-si astfel volumul), iar dupa scoaterea dopului acesta isi revine la forma initiala. Aceasta caracteristica recomanda pluta pentru dopuri, pardoseli si lambriuri.

Impermeabilitate

Pluta nu este atacata de carii datorita suberinei din celule, astfel este si impermeabila la gaze sau lichide. Aceasta caracteristica combinata cu altele fac ca pluta sa fie potrivita pentru dopuri, garnituri, strat suport pentru pardoseli si panouri de perete.

Conductivitate redusa

Elementele gazoase din pluta sunt inchise in celule mici izolate si separate unele de altele. Astfel pluta transmite foarte greu caldura, sunetele si vibratiile. Puta putem spune ca are probabil cea mai mare capacitate de izolare termica si acustica.

Rezistenta la uzura

Strucura inerna de fagure confera suprafetei celulelor un coeficient de frecare mare si face pluta foarte rezistenta la uzura. Pluta nu absoarbe praful si nu este inflamabila in stare naturala. Este un material potrivit pentru produsele decorative: pardoseli, lambriuri, tapet etc.